Astazi ma gandeam la felul in care reactioneaza adultii cand sunt nevoiti (de situatie) sa se indoape cu medicamente. De regula, cu cat medicamentul este mai amar si mai rau la gust, cu atat perioada de administrare este mai lunga. Adultii au puterea (sau mai bine zis...lipsa de vointa) de a renunt la medicamentul rau la gust. Copiii...n-au ce face. Chiar daca incearca din rasputeri sa scape de acei mililitri de substanta ... nu prea au sanse. Adultul stie ca trebuie administrat. Si-i da!
Dupa 6 zile de sirop de tuse cu un gust...gretos de zmeura, stomacelul lui Matei a refuzat sa mai tina substanta cleioasa. Gata, pai pana cand?!
Pentru a trece mai usor zilele astea de restriste, Matei invata sa cante la chitara. Ce sa faci cand esti racit, infundat, fara prea multa pofta de mancare si cand esti indopat cu tot felul de medicamente? Muzica!
Sa cante muzica, domnule Matei!
Ne cerem scuze pentru calitatea proasta a imaginilor. Acestea au fost filmate de un cameraman amator cu camera ascunsa.
4 comentarii:
Vali, esti pregatit sa ai un copil artist? Se pare ca nu ai incotro...
Pe cine mosteneste la capitolul muzica? Vad ca este fascinat de corzi, maine poimaine canta serenade sub balcoane :)
Felicia, sunt pregatit! Abia astept sa nu ma mai baraie Adi la cap sa imi iau chitara dupa mine pe unde mergem! Sa o care cine stie sa cante :)
Sa speram ca nu o sa ne mosteneasca pe noi :)) Poate va avea influente mai...creative din partea altora. (Pentru Raluca)
Trimiteți un comentariu