Inspiratie

De mult timp nu m-am mai simtit asa cuprins de inspiratie. Poate e doar o parere insa eu ma simt vizitat de muze. :)

Matei la doi ani si doua luni fara doua zile (ha! ce bine suna!) a trecut definitiv pragul ce-l despartea de spalatul pe cap cu placere. Totul a inceput cu o zi in urma cand Mihaela i-a tinut mana la frunte astfel incat sa nu-i intre apa si sampon in ochi in timp ce-l spala pe cap. A bazait putin dar nu s-a mai impotrivit. M-a ascultat cand i-am spus sa dea capul pe spate pentru a nu-i intra apa in ochi cand l-am limpezit insa nu s-a oprit din bazaiala. Nu a urlat, nu s-a zbatut, nu a vrut sa iasa din cada. Pur si simplu a avut incredere in noi. S-a lasat pe mainile noastre la inceput temator, facand ceea ce-i spuneam insa cu oarecare ezitare. Dupa ce am terminat limpezirea a cerut sa il scoatem din cada. Dupa asta, programul normal( sters, dat cu toate cremele, laptic si somn). Asta a fost ieri.

Astazi, spre seara, ne-am trezit cu el ca aduce masina de tuns in mijlocul casei. Biiing! Idee!

Am inceput sa ne jucam de-a tunsul. I-a placut cum il mangaia pe par masina de tuns, fara sa fie pornita. I-am adus aminte cum m-a vazut la frizer cu ceva timp in urma si i-am spus ca daca se tunde nu o sa-i mai curga apa in ochi cand il spalam pe par. Am pornit masina de tuns si..l-am tuns. Se muta asa cum il rugam, se rasucea, se apleca... Ce sa mai ... a fost o placere sa-l tund. Am mers impreuna in fata oglinzii si am glumit pe seama tunsorii. Acum, tot parul ce a ramas pe pielea lui trebuia indepartat. Ce motiv mai bun pentru a face o baita si pentru a-i demonstra ca tot ce i-am spus cu privire la spalatul pe cap dupa tunsoare este adevarat??

Baia a decurs normal. S-a spalat singur pe maini, la subrat, pe picioare si in alte locuri. A sosit momentul in care a trebuit sa il spal si pe cap. Nu a schitat niciun gest de impotrivire. Am ras, am glumit si l-am spalat pe cap ca pe un om mare. Isi dadea singur capul pe spate sa il limpezesc si imi arata spre prosop cand i se mai scurgea cate o picatura de apa spre ochi.

Sunt tare mandru. Poate ca pentru cei care citesc aceste randuri nu este mare scofala dar trebuie sa treci prin asta sa simti cu adevarat acea ...implinire. Da! Este o implinire si o confirmare a faptului ca metodele noastre de invatare sunt eficiente. Suna ca din topor ce-am spus mai devreme dar nu-i bai. :)

O sa caut ceva acumulatori sa fac vreo doua poze cu tunsulica.